Friday, February 13, 2009

masks





Monday, February 09, 2009

de ce te-ai apucat de fotografie?




in ordine alfabetica...
Alecu Grigore: M-am apucat pentru ca fotografia este un virus extrem de contagios
Alex Galmeanu: Daca este sa gandesc lucrurile intr-un sens filozofic, acum am aflat ca aparatul de fotografiat imi da un scop oriunde ma aflu. E un fel de sursa de echilibru. Revenind cu picioarele pe pamant, realizez ca m-am apucat de meseria asta dintr-un orgoliu. Am vrut sa fac imagine de film si intr-un anumit context am aflat ca nu o pot face fara sa invat fotografie. Am invatat si am ramas la fotografie.
Alex Lungu: Cred ca in prima faza din plictiseala.
Alex Matusciac: Pentru ca ma plictiseam la jobul vechi si m-am jucat intr-o zi cu un aparat.
Ana Pobleanu: Pentru ca am vrut sa explorez latura artistica pe care mereu am crezut ca o am
Andi Popescu: Pentru ca-mi placeau modelele, doar ca intre timp a devenit altceva.
Andreea Ardelean: Pentru ca atunci simteam o placere dar in timp a ajuns o nevoie in a exprima ce simt.
Andrei Ionita: Pentru ca am avut ocazia și s-a intamplat sa-mi placa
Arnold Vancea: Vroiam sa surprind frumosul, mai nou feminin.
Bogdan Dinca: Pentru ca intuiam ca o sa imi placa.
Cristian Bisca: Pentru ca pe la 8 ani am pus mana pe aparatul tatalui meu, si am ramas sa zicem fascinat.
Dinu Lazar: M-am apucat de fotografie pentru ca imi place tehnica, imi plac gadgeturile, mor dupa optica, fizica, mecanica, si un aparat foto si un obiectiv sunt cele mai interesante jucarii care nu te fac de ris la relativ nici o virsta; cu trenuletzul sau cu avionul telecomandat nu ma pot juca toata ziua ( inca), dar cu aparatul foto, da, si asta e grozav.
Ioana Birdu: Pentru ca e modul cel mai placut in care pot spune povesti despre mine si altii si asta mi s-a parut ca mi se potriveste.
Ioana Toma: Simteam ca arhitectura m-ar plafona f tare.
Iulian Chiculita: Cam greu sa-mi aduc aminte… A venit asa de la sine si a crescut. Stiu doar ca imi doream f mult un slr, la vremea aia nu erau digitale, si eram la concurenta cu prietena mea de la acea vreme. Ne-am "starnit" si cultivat reciproc dorinta de a face poze si de a avea un aparat cat mai fain. Eram copii.
Lucian Chipuc: Pentru ca mi se pare ca fiind un hobby care-ti ofera un instant gratification + gadget pleasure.
Mihnea Bratu: M-am apucat de fotografie pt. ca am lucrat foarte mult cu imaginile in meseria mea de grafician si am prins drag de ele, apoi am vrut sa fac si eu fotografiile mele nu doar sa le prelucrez pe ale altora, si m-am mai apucat de foto pt. ca este un hobby misto deoarece nu doar te poti exprima in imagini ci poti si socializa cu altii care impart acelasi hobby cu tine.
Mircea Netea: Pentru gagici. S-au schimbat motivele in timp.
Miri Bratu: Primul contact cu fotografia l-am avut in camera obscura a unui prieten. A fost fantastic sa vad cum da viata unor momente care pentru mine erau doar amintiri, clipe ireversibile. Apoi am luat aparatul in mana si mi-am procurat propriile momente "reversibile". Si am hotarat sa le impartasesc celorlalti. Am gasit astfel o cale de comunicare, capitol la care nu pot spune ca excelez. Comunic, dar doar individual. Fotografiez pentru ca asa dau glas cautarilor mele.
Peter Iancovici: O aveam in sange de mult... tot pozam prin liceu si multi imi ziceau ca ma fac fotograf si eu nu ca ma fac doctor... Si nah tot foto am facut pana la urma din pasiune.
Radu Dumitrescu: Era ceva ce stiam ca o sa-mi placa. Adica probabil imi doream de mult, dar nu am avut ocazia.
Ruxandra Ion: Pentru ca am pus mana intamplator pe primul aparat foto si nu am mai putut sa il las din mana. Acum cand nu am timp sa fac poze simt ca ceva imi lipseste, mi-a intrat in sange.
Sabina Dimitriu: Nu stiu de ce, sau ce a fost in capul meu cand am luat prima data aparatu' in mana. Pot sa zic si ca a meritat?
Stelian Pavalache: m-am apucat pentru ca era mai "repede" decat pictura
Vlad Birdu: M-am apucat pentru ca am vazut un site cu poze care mi-au placut la vremea aia si am vrut sa-mi demonstrez ca pot si eu sa fac asa ceva. Din ambitie pe scurt.
Vlad Dodan: Mi-a placut ideea de a surprinde momentele din viata unui om, in imagini. Vedeam asta, adesea, in pozele pe care le facea unchiul meu, familiei. Era singurul care stia ce fac butoanele si rotitele de la camera foto.

Cam asta am adunat pana acum.
Eu: Pentru ca mi-a placut dintotdeauna sa ascult povesti, sa le spun, sa le adun. Si fotografia a fost doar una din metode. Am inceput fara intentii serioase si am continuat pur si simplu... sa vad unde duce drumul.
Voi?