si de pe la munte...

dintr-o oglinda

of life

I've got wild staring eyes.
And I've got a strong urge to fly.
But I got nowhere to fly to.
(Pink Floyd - Nobody Home)

school :)

masina timpului

dixie

tarziu de toamna

aday

daca e toamna si e dimineata poti sa te dai in leagan, copiii sunt inca la scoala. si daca esti mic si speriat, poti sa te ascunzi dupa o frunza galbena si nu te mai vede nimeni. dar daca vrei sa dormi acolo, in parc... asta nu se poate! e prea frumos ca sa adormi.

despre oras.

distanta...

Fiecare gand ce-a devenit cuvant
ascunde cate o scrisoare de dragoste
trimisa cu emotie in larg...
Biata ta corabie cu panze sfasiate pluteste la voia intamplarii.
Tu i-ai sfasiat panzele ca sa nu mai raspunzi de ea
si marea sa aleaga la cine sa te duca.
Imposibil sa nu
Te-ndragostesti de distanta dintre voi,
Acel vid pe care-l umpli naiv cu cele mai frumoase nascociri...

unsharp

Mi-a daruit tata un nikon acum cativa ani, pentru ca nu stia sa-l foloseasca. Il primise si el de la cineva... L-am scos la lumina de curand, asadar - de pe film:

at night

jazzy mood

Camera asta, noi doi, acum, eu orb, tu goala, eu obosit, tu intinsa pe spate, tu in picioare, tu dansand lent, desculta, cu o tigara in mana, dansezi cu ochii inchisi, eu surd, tu canti, eu paralizat, tu ma atingi, eu nauc, tu infinita, eu material, tu onirica, fum in cercuri absurde, intr-o ordine ce nu se putea naste decat din tine, vin rosu, sec, precum cuvintele-ti ce – mult dupa ce vei fi plutit in dansul tau spre alte incaperi – vor zabovi prin mine ca fumul albastru-n linii curbe, eu monoton, tu vibranda, eu consumandu-te, tu terminandu-te doar pentru a te naste mai tarziu in absenta-ti aproape la fel de magica din tot ce ai lasat in urma, eu abandonandu-ma efemerului, eu rapindu-ti cu o sete neomeneasca tot ce esti acum, eu asteptandu-ti plecarea ca sa te reconstruiesc, eu reconstruindu-te, imbatandu-ma, plangandu-ti lipsa ca un copil abandonat la sanul altei mame, camera asta, eu singur, acum, facand dragoste cu tot ce ai uitat prin mine, camera asta, eu singur, acum, trezindu-ma si adormind pe melodia vaga a unor ganduri de batran ce-si cheama inapoi singura poveste pe care nu a apucat sa o termine...

Paris

London