Scrisoare

Îți scriu să te-anunț că știu cum te simți, când ți se pare că inima ta bate degeaba și îți e teamă să stai s-o asculți pentru că ea nu te-ar lăsa să te minți și poate nu vrei să te vezi din afară cum rătăcești pe distanța veșnic egală dintre ce ești și ce ți se pare că trebuie să fii, când paralizezi la marginea vieții, un biet spectator la un film cu pretenții din care nu rezonezi cu nimic și totuși rămâi cuminte în sală de parcă nu ai de ales și încă n-ai înțeles că filmul tot tu-l proiectezi și-ți vine să urli la oameni pe stradă că e atâta iubire în tine și nu reușește să iasă afară, că vrei să atingi o ființă umană, că vrei să o vezi și vrei să te vadă, că vrei să trăiești, nu doar să respiri, că nu îndrăznești să te-oprești și să fii cine ești de teamă că lumea întreagă s-ar duce în față și te-ar uita imediat și-acum e momentul în care aș vrea să închei cu ceva minunat, să-ți arăt o ieșire, să-ți dau eu un sens, un răspuns sau iubire, ei bine, nu am nimic să-ți ofer, am vrut doar să-ți spun că știu cum te simți, că suntem mai mulți și în cazul în care nu ne salvăm separat, putem să-ncercăm împreună, sau poate ne ținem o vreme de mână, așa izolați, imperfecți și speriați.

Not even a story

I need no things to remind me of you, 

I won’t worship our memories and I’ll make you no promises 

We don’t need a soundtrack or a breathtaking view, 

I’m fine with being forgettable, are you? 

Are you still in with no damage control? 

No acting, no lines, 

No critics to rate us, no fans to adore us, no applause for our show, 

No prizes to win at the end of it all 

Who are you doing it for? 

Are you still in if there is nothing more? 

Not even a story to tell, 

For how could you ever start to explain 

How we broke ourselves into million pieces just to mend them together in one 

And then come back as two who have nothing in common with 

Who we were before we've begun?

It's time

You need to keep your stories unfinished, 
Unwritten, untold 
Or maybe you just get high on beginnings 
Mistaking your thoughts for your feelings 
Same lesson, unlearned 
Your heart still on hold 
Yes, you are the wanderer, 
The untamed nonbeliever, the rebel, the dreamer, 
The traveler trapped in a tower of fears, 
Of patterns yet to be broken, 
Of true words yet to be spoken 
And images about how things should be 
That won’t let you be 

Don’t you see  
I know you, you are me,  
Pinned down here by titles, by guilt and by pride 
Vividly blind 
When all that is needed is right there inside 
And maybe it’s time to break free from the show 
It’s time to love 
To live 
And let go

o frază.

Hai sa ne-mprietenim pentru o vreme, sa ne proptim unul de altul ca doua carje ce isi joaca rolul de picior pe rand, fara sa puna intrebari, sa amortim in carnea celuilalt durerile si vina si sa trezim lumina, hai sa ne descompunem in apa si fotoni, sa fim nemuritori in pragul mortii ultimului privitor, sau hai in dormitor sa ne-naltam pana ramanem fara aer si sa cadem in gol si in cadere sa strivim ce nu stim sa strigam, hai sa ne aruncam, doi schiopi cu patru aripi, doi orbi, doi amatori, hai sa pictam cu apa si atat, fara culori, sa n-avem spectatori, sa nu pastram nicio dovada ca ne-am imprietenit, ca poate ne-am iubit intr-un capitol scurt si fara titlu dintr-un roman nescris si sa lasam nespus ceea ce stie pielea sa murmure mai bine, ce stie spatiul dintre noi sa-mbine, si hai, te rog, sa nu ne apartinem, sa nu ne declaram, sa nu ne insemnam, si daca se intampla sa uitam, asa sa fie, de ce sa ne-agatam de-o simpla prietenie?